Mierea de albine a fost folosita din timpuri preistorice atat ca aliment cat si ca medicament.
Astfel, picturile rupestre descoperite la Arana in Spania, ce dateaza din anul 7000 I. Hr. dovedesc importanta mierii de albine in preistorie. Aceste picturi sunt considerate in prezent cele mai vechi documente ce atesta importanta mierii de albine in evolutia omenirii.
Apoi documentele descoperite in Australia arata ca aborigenii colectau din timpuri stravechi mierea de albine.
Mai tarziu mierea a fost considerata o substanta magica, cu caracter religios si cu importante valente curative.
In Irak au fost descoperite retete de unguente pe baza de miere de albine scrise pe vase de lut ce dateaza din anul 2100 i. Hr.
In Rig Veda, cea mai veche carte sacra din India, sunt foarte multe referiri la albine si mierea de albine. Aceasta carte dateaza din anul 3000 I. Hr., iar mierea se folosea la diferite festivitati si pentru diferite medicamente.
Deja in anul 1400 I.Hr. in India erau cunoscute opt tipuri diferite de miere de albine ce aveau proprietati diferite in vindecarea bolilor, de la tratarea diferitelor tipuri de raceli pana la vindecarea ranilor, astmului si a bolilor de piele.
Si „Codul lui Hammurabi” (codul babilonian) ce dateaza din anul 1800 I.Hr., descrie utilizarea terapeutica a mierii de albine.
In Talmud, marele tezaur evreiesc, sunt descrise diverse efecte curative ale mierii de albine in combinatie cu lapte, apa, vin, etc.
Apoi Hipocrate (460-377 I.Hr), marele grec considerat parintele medicinii, considera mierea de albine si propolisul ca cele mai dragi medicamente.
In Coran, profetul Mahomed face referire la mierea de albine ca un aliment ce vindeca toate bolile fizice.
Mierea de albine a fost mult folosita pentru tratarea ranilor de diferite tipuri si in timpul celor doua razboaie mondiale cand medicamentele erau foarte greu de procurat.
Si in zilele noastre in tarile din Africa precum si in triburile din zona Amazonului mierea de albine este des folosita ca medicament.
In Europa, mierea de albine este folosita in special iarna in combinatie cu lapte si apa pentru tratarea diferitelor tipuri de raceli.
Medicina moderna inca respinge tratamentele pe baza de miere de albine deoarece compozitia chimica a acesteia difera si nu este bine stabilita.
In timp insa omul va incerca din ce in ce mai mult sa renunte la chimicale pentru a se trata, si va invata din nou sa utilizeze efectele terapeutice ale produselor naturale, inclusiv ale mierii de albine si ale celorlalte produse apicole, pentru a prevenii aparitia diverselor afectiuni.