Din cele mai vechi timpuri mierea, polenul , propolisul si veninul de albine sunt folosite ca remenii naturiste in tratarea unei game largi de boli, de la bolile reumatismale pana la cele ale pielii.

Apiterapia, folosita chiar de vechii egipteni, foloseau laptisorul de matca si veninul de albine pentru tratarea artritei reumatoide, sclerozei multiple, zonei zoster, etc, obtinand chiar o reducere a inflamatiei in cazul persoanelor cu alergie la venin.

Astazi, terapia cu venin  de albine este din ce in ce mai folosita, dupa rezultatele stiintifice uimitoare obtinute. Chiar daca senzatia de intepatura, urmata de durere, este una neplacuta, tot mai multi oameni prefera acest tip de terapie.

Scleroza laterala amiotrofa sau boala „Lou Gehrig” este o boala progresiva neoro-degenerativa care afecteaza celulele nervoase ale creierului si ale maduvei spinarii.

Cercetarile au aratat ca veninul de albine ar putea calma procesele neuro-inflamatorii ce se produc in cazul bolnavilor de scleroza laterala amiotrofa, si ar putea chiar stopa deprecierea celulelor nervoase.

Se stie de ceva timp ca veninul de albine are capacitatea de produce atrofierea celulelor canceroase in diferite tipuri de cancer.

Recent cercetatorii au vrut sa afle daca veninul de albine poate induce acelasi tip de comportament si in cazul leucemiei limfoblastice, folosit in stare pura sau in combinatie cu alte substante cu proprietati asemanatoare.

Studiile au vrut sa afle capacitatea citotoxica a veninului de albine in stare pura si in combinatie cu un complex de paladiu.

Rezultatele au fost unele incurajatoare in sensul ca veninul de albine singur a determinat o modificare morfologica si o incetare a proliferarii celulelor de tip MOLT 4 (cele pentru care se incerca incetatea proliferarii), ambele efecte depinzand de doza administrata si de timpul cat a fost administrat.

Aceste rezultate dovedesc inca o data proprietatile antiproliferative ale veninului de albina si demonstreaza ca poate fi folosit cu succes, singur sau in combinatie cu alte substante, impotriva leucemiei limfoblastice.

Acneea este o boala dermatologica cronica ce afecteaza foarte multi tineri si adulti, fiind determinata de o serie complexa de factori.

Cercetatorii au incercat sa demonstreze rolul veninului de albine in tratarea acestei afectiuni stanjenitoare, care ne poate afecta emotional si nu numai, atat ca tanar cat si ca adult.

Pentru aceasta au fost facute experimente prin care s-au folosit comparativ creme cu un continut de venin de albina (variabil) si creme ce au la baza altfel de substante active. Acestea au fost aplicate subiectilor timp de doua saptamani.

Rezultatele au fost incurajatoare in sensul ca, prin folosirea cremelor ce au la baza venin de albina s-a reusit o reducere cu aproximativ 60% a organismelor de la nivelul pielii si o regenerare a acesteia corespunzatoare, in timp ce folosirea altor creme a realizat o reducere a microorganismelor de doar 5%.

Aceste studii fac ca veninul de albina sa fie un candidat perfect pentru lupta impotriva acneei iar cremele pe baza de venin de albina sa fie din ce in ce mai utilizate, rezultatele fiind pe masura.

Mirea de albine are o actiune antimicrobiana recunoscuta si utilizata din ce in ce mai frecvent in tratarea ranilor aparute pe corpul uman.
In ultimul timp insa, unii cercetatori, au inceput sa testeze eficienta utilizarii mierii de albine la tratarea ranilor diferitelor animale.
Astfel, scotienii, au testat utilizarea mierii de manuka in tratarea ranilor la cabaline, iar rezultatele imbucuratoare i-au facut pe acestia sa testeze si mierea de albine de alte proveniente in tratarea ranilor la cai.
Astfel, cercetatorii au utilizat alte 28 de sortimente de miere de albine cu provenienta din diferite colturi ale lumii care s-au dovedit la fel de eficiente in tratarea ranilor la cai, neutralizand practic 10 tipuri de infectii cu diferite bacterii, unele rezistente chiar si la antibiotice.
Aceste cercetari vin sa sustina ceea ce deja unii proprietari de cai foloseau de foarte mult timp – tratarea ranilor la cai cu miere de albine.

Candidozele vaginale sunt una din principalele infectii micotice cu care se confrunta femeile.
In general acestea se trateaza cu Clotrimazol, o crema foarte des folosita, care introduce insa in organism o serie de substante chimice foarte toxice si cu remanenta indelungata, si produce in timp o rezistenta a microorganismelor.
In paralel se cunoaste actiunea antimicrobiana a propolisului, un produs apicol din ce in ce mai folosit, care, fiind un produs natural, nu intoduce in organism substante chimice si nu dauneaza organismului uman.
In acest context s-a facut un studiu comparativ privind eficienta gelurilor pe baza de propolis si cea a cremei Clotrimazol.
Rezultatele vin sa confirme eficienta crescuta a gelului pe baza de propolis, similara cu cea a cremei Clotrimazol, cu mentiunea ca folosirea gelului nu afecteaza organismul uman si nu produce rezistenta in cazul agentilor patogeni.