Combaterea varoa cu acid oxalic sublimat

Unul din cei mai temuti daunatori ai albinelor este parazitul varoa.

Si pentru ca in alte tari cercetarea nu este in concediu, astazi va vom prezenta ce au descoperit cercetatorii englezi despre tratamentul cu acid oxalic.

O echipa de cercetatori de la Universitatea din Sussex (Anglia) a incercat sa determine o modalitate prin care apicultorii ar putea incerca sa scape de parazitul Varoa fara sa afecteze albinele.

Se stie ca un tratament facut fara respectarea dozelor si printr-o metoda neadecvata poate afecta albinele si stabilitatea stupului.

Acidul oxalic este un produs natural folosit de catre apicultori in combaterea parazitului varoa, insa aplicand o metoda neadecvata si doze crescute, poate afecta albina.

Studiul arata ca doua din metodele folosite pana acum de apicultori determina o slabire a familiei de albine si o depopulare puternica a stupilor pana primavara (respectiv metoda prin picurare si cea prin pulverizare).

In schimb a treia metoda, cea prin sublimare, prin care produsul este vaporizat in interiorul stupului, nu afecteaza albina si determina o mortalitate de pana la 97% a parazitilor. S-a mai constatat ca prin folosirea acestei metode, prin sublimare, stupii ierneaza mult mai bine, iar efectivul de albine este mai mare cu 20% in primavara (practic scade mortalitatea peste iarna). Metoda mai are inca doua avantaje, respectiv pretul mai redus al tratamentului, deoarece cantitatea de substanta folosita este mult mai redusa, si timpul foarte scurt de aplicare a acesteia (tratarea unui stup dureaza foarte putin).

Apicultorii ar trebui sa nu mai utilizeze primele doua metode de tratare cu acid oxalic, respectiv prin picurare si pulverizare, si sa se orienteze spre utilizarea acidului oxalic prin sublimare, deoarece tratarea efectivelor de albine trebuie facuta in conditii optime, prin utilizarea unor substante naturale, care sa nu afecteze calitatea produselor apicole si nici albina.

 

Rezistenta albinei melifere la Varoa

Din momentul in care a patruns in Europa, parazitul Varoa a produs cele mai mari pierderi efectivelor de albine. In primele faze ale raspandirii reusea chiar sa distruga stupine intregi, insa, in timp, datorita studiilor efectuate, s-au gasit numeroase substante cu care s-a incercat tratarea familiilor de albine contra Varoa.

Totusi aceste tratamente, deoarece se adreseaza unei insecte (parazitului Varoa), fiind insecticide, afecteaza si albina melifera.

S-a incercat in timp diversificarea tratamentelor si utilizarea unor astfel de tratamente cu impact cat mai redus fata de albine, insa insecticidele tot insecticide sunt.

In ultimii ani, s-au folosit fel si fel de substante naturale, care sa ajute albina prin indepartarea parazitilor, insa eficienta acestora nu este una satisfacatoare.

Cercetatorii s-au implicat din ce in ce mai mult, si au constatat ca o parte din efectivele de albine, ce au trecut prin valuri succesive de infestari cu Varoa, prezentau rezistenta la acest parazit. Practic albinele luptau contra varoa prin muscarea piciorului acestuia si debilitarea definitiva a acestuia (acarienii sangereaza pana la moarte dupa muscatura).

Aceste colonii cu rezistenta sporita la Varoa, si care rezistau bine sezonului rece, au fost selectare si multiplicate, ulterior fiind introduse in stupinele din zona.

Problema apare atunci cand aceste regine sunt schimbate, iar noile regine se imperecheaza cu trantorii din acele zone, fara un astfel de comportamet. In timp aceasta linie genetica se dilueaza si odata cu ea si rezistenta la varoa.

Totusi rezultatele sunt unele exceptionale deoarece s-au obtinut in acest fel albine cu rezistenta la varoa, care nu mai trebuie tratate cu pesticide. Practic aceste familii de albine nu mai au nevoie de tratament.

S-a ajuns astfel la concluzia ca pentru o pastrare a liniei genetice trebuie eforturi sustinute in timp atat din partea cercetatorilor cat si din partea apicultorilor.

Alti cercetatori au constatat un alt fenomen, puietul de albina afectat de varoa era descapacit inainte ca acarianul sa isi termine dezvoltarea.

La noi in tara apicultorii ar trebui sa observe mai atent coloniile de albine, si in cazul in care observa astfel de comportamente, sa promoveze acele familii de albine. In acest fel si albina romaneasca va putea sa se adapteze atacului acestui daunator si nu numai. Doar printr-o selectie adecvata, si prin limitarea utilizarii insecticidelor, albina carpatina va putea sa se adapteze mai bine.

gaselnita

Aspecte generale

gaselnita, molia cerii
Gaselnita (molia cerii) este un mic fluture care prin larvele sale aduce multe neajunsuri apiculturii.
Desi sunt mai multe specii, cele mai daunatoare pentru apicultura sunt molia mare (Galleria melonella) si molia mica (Achroea grisella).
Practic, orice apicultor se confrunta anual cu acest daunator, care prin larvele sale ataca fagurii pastrati la rezerva sau pe cei din familiile slabe de albine.
Atacul se poate limita doar la portiuni din fagure, cand familia de albine poate tine sub control gaselnita, sau poate fi puternic, in cazul familiilor de albine slabe, cand fagurii sunt cuprinsi in intregine de galeriile acestor larve. In acest ultim caz intai sunt afectati fagurii laterali, neacoperiti de albine, urmand ca apoi atacul sa evolueze si la fagurii cu puiet, cand larvele gaselnitei sunt din ce in ce mai multe si afecteaza si puietul de albina.
Profilactic se recomanda pastrarea in stupina doar a unor familii de albine puternice, in care larvele acestui daunator nu se pot dezvolta deoarece albinele curata tot timpul fagurii si inlatura eventualele oua si larve.

Combatere

In caz de atac asupra familiei de albine se iau urmatoarele masuri:
– se restrange familia de albine doar pe fagurii bine acoperiti de albine
– se inlatura fagurii puternic afectati si se topesc
– in cazul fagurilor putin afectati se deschid galeriile cu un obiect ascutit astfel incat albinele sa le poata curata. Se inlatura cu aceasta ocazie larvele si coconii de gaselnita.
– se curata fundul si peretii stupilor
– se micsoreaza urdinisul

In depozitele de faguri se iau urmatoarele masuri:
– pentru prevenirea atacului de gaselnita se trateaza fagurii cu bioxid de sulf in spatii inchise ermetic (repetat la fiecare 2-3 saptamani pentru ca nu sunt distruse si ouale de gaselnita) sau cu acid acetic glacial.
– unii apicultori recurg la congelarea fagurilor (cu exceptia celor cu miere) ce le asigura o protectie pentru circa trei luni de zile
– altii pastreaza fagurii cu putina naftalina
– in lipsa de spatiu, fagurii pot fi pastrati si in aer liber, in corpuri de stupi multietajati, cu sita pe fund (sita cu ochiuri sub 1 mm). In acest fel, inghetul din timpul iernii pastreaza fagurii in conditii de siguranta, molia neputand sa se dezvolte la temperaturi negative.
– fagurii mai pot fi dezinfectati si protejati cu ajutorul razelor ultraviolete, insa este necesar un dispozitiv special
– mai nou se dezvolta si tratamente biologice pe baza de bacterii ce ataca aceste specii de molii, insa tratamentul este destul de laborios si costisitor.

acarapioza albinelor

acarapioza albinelor
Acarapioza este o boală endoparazitară produsă de Acarapis woodi care înţeapă pereţii traheali ai albinelor şi se hrănesc cu hemolimfă.
Boala afecteaza albinele adulte si se manifesta in special primavara.
Principalele semne clinice ale acarapiozei:
• se observa depopularea stupului;
• albinele fac zborul în salturi si au tremurături ale corpului;
• albinele îşi ţin aripile asimetric şi se adună în grupuri mici înainte de a muri;
• abdomenul este dilatat, apare diareea si incapacitatea de zbor.
Diagnosticul se pune prin examen de laborator, fiind analizate un numar de 30-50 albine adulte.
Tratamentul si combaterea se face ca si la celelalte parazitoze, cu Varachet (sub forma de fumigatii). Se mai poate folosi si produsul Folbex VA.

triangulinoza albinelor

Triangulinoza este o boală produsă de larvele insectei Meloe variegatus şi Meloe proscarabeus, si ataca albinele adulte in tot sezonul activ.
Triangulinoza poate fi observata dupa urmatoarele semne:
• albinele stau în faţa stupului şi prezintă mişcări convulsive;
• albinele îşi periază corpul cu picioarele.
Diagnosticul se pune fie pe baza semnelor clinice(fiind unul prezumptiv, fie prin examen in laborator a 30-50 albine muribunde.
Tratamentul si combaterea se face prin fumigatie cu Varachet, odata cu tratamentul facut pentru varooza sau brauloza.
De foarte multe ori aceasta boala trece neobservata.