Cercetatorii au prezentat recent un studiu in care se prezinta incarcatura bacteriana pozitiva prezenta la matca, incarcatura ce difera de cea a albinelor lucratoare.
La multe dintre animale microbiomurile se transmit pe linie materna.
De exemplu la om, biomul noului nascut pe cale naturala corespunde cu biomul gasit in canalul de nastere iar la copii nascuti prin cezariana corespunde cu bacteriile gasite pe piele.
La albine insa lucrurile stau diferit, in sensul ca biomul matcii nu corespunde nici macar cu cel al descendentei sale directe. In realitate din biomul matcii lipsesc multe din bacteriile prezente la albinele lucratoare.

Cercetarile au dus la concluzia ca biomul in cazul albinei lucratoare este dobandit din mediu inconjurator si din relatiile dintre indivizi in timp ce biomul pentru matca este determinat doar de laptisorul de matca cu care se hraneste toata viata.
In acest fel matca este ferita de toate grupurile de bacterii negative ce ar putea exista in stup si in acest fel poseda un biom net superior albinei lucratoare. Acesta poate fi unul din motivele pentru care matca traieste pana la sapte ani iar albina lucratoare doar 45 zile in sezonul activ.

De o buna perioada de timp nu am vazut ceva cu totul spectaculos inventat pentru sectorul apicol.

Stupul cu rame flow este o inventie spectaculoasa care daca va fi implementata va usura mult activitatea apicultorilor.

Dupa cum majoritatea apicultorilor stiu, extragerea mierii este una din cele mai brutale interventii in stup. Interventia este brutala pentru albine si echilibrul coloniei, dar si foarte greoaie pentru apicultor.

Acum, datorita ramelor flow (care practic constituie inventia), extragerea mierii se poate face din afara stupului, fara a deranja albinele.

Aceste rame se pun practic in corpul de recolta, iar cand mierea este capacita, cu ajutorul unui sistem, ce deblocheaza  celulele, ea curge direct in zona de depozitare. Este important de stiut ca sistemul prin care curge mierea nu intra in contact cu zona in care au acces albinele, astfel riscul de furtisag fiind diminuat.

Inventatorul si producatorii de astfel de faguri afirma ca plasticul folosit in constructia acestor faguri este unul sigur (nu elimina substante in miere) si durabil, astfel productivitatea stupului creste, albinele nemaifiind nevoite sa construiasca noi faguri (pentru constructia fiecarui fagure fiind consumata o cantitate importanta de miere).

Acesti faguri se introduc in stupi clasici sau stupi speciali, dupa capacirea mierii actionandu-se dispozitivul care determina curgerea mierii in borcane sau galeti.

Problema pentru apicultorii romani este pretul deosebit de ridicat al acestui tip de rame, pret ce nu justifica folosirea lor in stupii de la noi. O alta problema care ar putea fi problematica este curatirea acestora, pentru a realiza o igiena corespunzatoare.

Dupa o exploatare de durata a acestui tip de rame se vor putea trage concluzii cu privire la avantaje si dezavantaje.

Pana atunci, pentru mai multe detalii, se poate urmari blogul de prezentare al acestui tip de stup –  flow hive.

Daca pentru amatori gaurirea ramelor utilizate in stupi se face cu sula, pentru apicultorii cu multe familii de albine aceasta varianta este destul de contraproductiva.

In timp, apicultorii au inceput sa realizeze ca o gaurire corespunzatoare a ramelor utilizate in familia de albine usureaza mult munca si duce la o construire frumoasa  a fagurilor de catre albine.

La inceput a fost folosita doar bormasina insa gaurile erau la distante diferite si nu totdeauna paralele.

Apoi apicultorii au folosit diverse sabloane care prin fixarea ramelor in diferite dispozitive au dus la o gaurire corespunzatoare a ramelor, insa productivitatea era inca destul de scazuta.

In timp insa s-au realizat diverse dispozitive care realizeaza o gaurire corespunzatoare a ramelor apicole, realizand 4, 5 sau chiar 6 gauri in acelasi timp (gauri de aceeasi dimensiune si paralele).

Acum aceste dispozitive au inceput sa apara si pe piata, fiind prezente la diverse targuri apicole, ele usurand foarte mult munca apicultorilor si realizand o gaurire corespunzatoare a ramelor.

Gaurirea corespunzatoare face ca distanta dintre foitele de ceara sa fie aceeasi iar lipirea fagurilor artificiali pe sarme sa se realizeze mult mai usor cu aparate de lipit.

In continuare va prezentam un astfel de dispozitiv „la lucru”.

dispozitiv de gaurit rame apicole

Si varianta ruseasca
masina de gaurit rame

Startovit este un produs folosit pentru accelerarea dezvoltarii familiilor de albine.

Acest produs are ca substante active sodiul, clorul, fosforul si cobaltul, substante active care stimuleaza ponta matcii.

Fiecare cutie din acest produs contine cate cinci pliculete de cate 5 grame fiecare.

Se folosesc cate 5 grame (un pliculet) la 10 litri de sirop 1/1 (1/1=un kg zahar la 1 litru apa).

Produsul este folosit in general primavara, pentru dezvoltarea familiilor de albine, dar poate fi folosit si vara la roiuri, sau toamna pentru marirea cantitatii de albina cu care se intra la iernat.

Este indicat ca acest produs sa nu fie folosit la familiile puternice deoarece o dezvoltare exploziva a acestora va duce la intrarea in frigurile roitului cu toate neajunsurile acestora.

Poate fi folosit si in cazul cand dorim o crestere a numarului de familii de albine in scurt timp.

Totusi apicultorii au la indemana si alte procedee pentru a marii ponta matcii, procedee mult mai ecologice si apropiate de modul de hranire a familiei de albine (ex. sucurile de ceapa sau de usturoi, care au aceleasi efecte si sunt mult mai sanatoase).

In aceasta iarna, din lipsa de ocupatie, am urmarit cu deosebit interes filmele lui Dan Margarit, un apicultor roman ce acum profeseaza in Canada.

Filmele pot fi urmarite pe YOU TUBE dupa cautarea „apicultura la distanta”.

Pot spune ca aceste filme mi-au modificat substantial viziunea asupra apiculturii, insa nu tot ce se spune trebuie si aplicat la noi in tara.

Domnul Margarit reuseste sa ne prezinte intregul sistem folosit de el in Canada, un sistem foarte performant de la care cu siguranta noi romanii avem foarte multe de invatat.

Filmuletele prezinta aproape tot sistemul folosit – tipul de lada, tipul de albina, baza melifera, tratamente etc.

Acest sistem se poate folosi si la noi insa fata de canadieni la noi apar urmatoarele probleme:

– distantele intre stupine nu sunt reglementate – in Romania oricand se pot aduce pe o zona mult mai multe familii de albine decat ofera zona respectiva, cu implicatii negative in productia de miere, mentinerea calitatii genetice si in sanatatea propriei stupine.

– tratamentele sunt un pic diferite fata de tara noastra – unele medicamente la noi nu sunt permise (acest aspect eu il consider unul pozitiv)

– siguranta stupinelor este mult crescuta – la noi de cand se pot accesa fonduri europene se fura familii de albine „ca in codru”.

Oricum aceste filme sunt foarte educative si fiecare putem invata foarte multe lucruri pozitive cum ar fi:

– alegerea albinei sau calitatea materialului genetic – cred ca acest aspect este cel mai important, asa cum spunea si dl. Dan Margarit, insa nu sunt de acord ca la noi sa poata fi introduse alte rase de albine decat cele locale. Putem foarte bine selectiona rasele locale si putem obtine cu acestea productii multumitoare in loc sa aducem alte rase neadaptate la conditiile tarii noastre sau la bolile si daunatorii din zona.

– detaliile despre tranzvazarea si obtinerea reginelor (atentie la detalii) – noi de multe ori nu dam atentie tuturor acestor detalii

– tipul de fund folosit la stupi, corpurile de aceeasi dimensiune si tipul capacului cu orificiu de hranire si urdinis superior.

– alaturarea iarna a patru familii de albine pentru a economisii energie si eventuala protejare a acestora (izolarea)

– cantitatea de hrana lasata iarna familiilor de albine

– mentinerea unei stari fitosanitare corespunzatoare in stupina

Cred ca „apicultura la distanta” oferita de Dan Margarit este un exemplu pentru toti apicultorii despre felul in care se poate face apicultura, binenteles cu multa munca si pasiune.

Filmele pot fi gasite si la adresa lui Dan Margarit