Arhive categorii: calendarul apicultorului

lucrarile apicole specifice fiecarei luni calendaristice

calendarul apicultorului – decembrie

Chiar daca pentru noi decembrie reprezinta ultima luna din an, luna in care ne bucuram de sarbatorile de iarna, pentru albine reprezinta inca o luna de repaus in care sunt nevoite sa reziste sezonului rece.
Familia de albine se afla stransa in ghem iar albinele isi schimba pozitia pentru a rezista mai bine peste iarna. Astfel albinele din coaja ghemului, ce suporta si temperaturile cele mai scazute, trec in miezul ghemului iar albinele din miez trec in coaja ghemului.
Acest sistem complex „ghemul de iernare” este rezultatul evolutiei in timp a albinei si reprezinta un sistem energetic destul de eficient pe care noi oamenii nu il detinem (putem chiar invata din rezultatul acestei evolutii).
Daca familiile de albine au fost bine pregatite in toamna, luna decembrie va trece usor si pentru ele (hrana indestulatoare, de calitate, dispusa la indemana, tratamente la timp, stupina protejata de vant, izolarea corespunzatoare a stupilor).
In aceasta perioada familia de albine nu creste puiet, cantitatea de hrana consuma fiind folosita doar la producerea de energie.
Cantitatea de hrana consumata de familia de albine depinde de o serie de factori printre care amintim: cantitatea de albina din familie, temperatura exterioara, vant, gradul de pregatire a familiei de albine pentru iarna.
Trebuie sa amintim ca familiile slabe consuma mai mult ca familiile puternice (raportat la cantitatea de albina existenta) iar uzura acestora este mult mai accentuata (in primavara cantitatea de puiet crescut fiind mult diminuata).
In luna decembrie, apicultorului ii revin destul de putine sarcini in stupina (calendarul acestuia este lejer):

  • „ascultarea stupilor” – se realizeaza de obicei o data pe saptamana. Practic se lovesc usor stupii si se asculta zgomotul produs (urechea se aseaza in dreptul urdinisului sau se foloseste un stetoscop). Zgomotul ne da detalii importante despre starea familiei de albine. Un bazait puternic si scurt ne indica o stare normala a familiei de albine. Un bazait puternic ce nu se se opreste indica faptul ca familia este in suferinta. Un zumzet indelung, slab, asemanator fosnetului frunzelor indica o familiei infometata. Un zumzet indelung, neuniform, asemanator cu un plans indica o familie orfana.
  • asigurarea linistii – este cel mai important aspect de urmarit. Se inlatura orice sursa de zgomot din stupina. In caz contrar familia de albine va fi nelinistita, va consuma mai mult, albina va fi mai uzata, si poate chiar murii din lipsa de hrana.
  • inlesnirea si supravegherea zborurilor de curatire – daca avem norocul sa se produca (temperatura trebuie sa fie peste 13 grade). Se aseaza frunze uscate si paie in fata stupilor, se scot albinele moarte pe urdinis cu o sarma (foarte usor pentru a nu deranja familia de albine), se observa comportamentul albinelor.
  • daca apar ferestre cu temperaturi mai ridicate (peste 14 garde) se poate realiza si controlul iernarii – se ridica usor podisorul si se observa ghemul de iernare (daca acesta este bine pozitionat). Locul ghemului ne poate oferii unele informatii (ex. ghem sus pe rame – lipsa hrana, etc). Se poate intervenii daca se observa unele aspecte ce pot duce la moartea familiei respective (lipsa hrana, rozatoare, umezeala excesiva, etc)
  • apicultorul isi va reface inventarul apicol si se va apleca cu mai multa grija asupra cunostintelor teoretice.

calendarul apicultorului – noiembrie

Luna noiembrie este luna in care albinele intra la iernare in toate zonele tarii. Perioada de iernare este foarte importanta pentru apicultori pentru ca in functie de cum ierneaza familiile de albine vom avea sau nu satisfactii de pe urma lor.
Perioada de iernare difera foarte mult in functie de zonele tarii, astfel specificul apiculturii fiind diferit.
Daca in zona de sud si vest a tarii, unde clima este mai blanda, familiile de albine beneficiaza de mai multe ferestre cu temperaturi mai ridicate, in care pot sa faca zboruri de curatite intense, in zona de nord a tarii sunt situatii in care albinele nu ies la zbor si cate 5-6 luni de zile.
Astfel, apicultorii diferitelor zone din tara stiu sa isi pregateasca de iernare familiile de albine in mod relativ diferit (de la cantitatea si calitatea hranei asigurate, populatia familiei de albine,pana la izolarea termica a stupilor).
In acesta perioada in general familia de albine se afla „stransa in ghem” incepand din momentul cand temperatura este in jur de 12 grade, cand sunt intr-un ghem mai rasfirat, sau la 8 grade, cand sunt intr-un ghem mai strans si albinele sunt practic amortite.
Ghemul de iernare este un tot unitar de forma sferica format din coaja ghemului si miezul acestuia. In coaja se gasesc cateva randuri de albine ce vin in contact direct cu mediul exterior. In coaja ghemului se mentine o temperatura de 8-10 grade celsius in timp ce in centrul ghemului temperatura este de minim 14 grade. Caldura radiaza din centrul ghemului inspre coaja, asigurand eficienta energetica a intregului mecanism. In centrul ghemului se afla matca, care in ultima decada a lunii februarie incepe sa ponteze – uneori mai devreme (moment in care temperatura din centrul ghemului creste la 34-36 grade).
Apicultorul are putine lucruri de facut in aceasta perioada (noiembrie):

  • asigurarea linistii in stupina – acesta este cel mai important lucru pe care apicultorul poate sa il faca. Se previne deranjarea familiilor de albine de catre pasari si animale, si mai ales de catre oameni. Orice zgomot produs in aceasta perioada dauneaza familiei de albine.
  • „ascultarea familiilor de albine” – periodic se realizeaza acest lucru (la cateva saptamani). In functie de sunetul produs de familie ne dam seama daca aceasta este in suferinta.
  • stimularea si supravegherea zborurilor de curatire – daca apar perioade mai calde cu temperaturi peste 13 grade se stimuleaza zborurile de curatire, iar daca este zapada se aseaza paie uscate sau frunze uscate in fata stupilor pentru a evita pierderile de albine (albinele picate in zapada mor de frig)
  • se topeste si conditioneaza ceara (daca acest lucru nu s-a facut deja)
  • se repara cutiile de stupi vechi si se fac si alte cutii (se asigura un plus de minim 30 % fata de familiile de albine de care dispunem), se fac rame, se insarmeaza ramele, etc
  • se realizeaza o reinnoire a cunostiintelor apicole din carti de specialitate sau alte surse (ex. schimburi de experienta de pe forumuri)

calendarul apicultorului – octombrie

Luna octombrie este luna in care apicultorul mai poate face ultimele retusuri, pentru a putea ierna familiile de albine in conditii corespunzatoare.
Apar ferestrele de vreme foarte rece ce alterneaza cu vreme calda.
Flora de pe care albinele mai pot aduce putin polen este destul de saraca.
Matcile, chiar si cele tinere isi inceteaza ouatul (chiar si in stupii care au schimbat linistit matcile in august mai poate fi gasit doar foarte putin puiet capacit).
Orice continuare a cresterii de puiet se va produce cu efort suplimentar, efort ce se va rasfrange in diminuarea rezervelor de hrana si uzarea albinei de iernare.
Albinele tinere efectueaza zboruri de recunoastere, fapt ce este benefic familiei de albine.
In noptile reci, cand temperaturile coboara sub 8 grade, albinele se strang in ghem, iar prezenta puietului dauneaza deoarece efortul energetic este crescut.
Apicultorului ii revin urmatoarele sarcini (calendar de luna octombrie):

  • stramtorarea cuibului si organizarea acestuia – cuibul se stramtoreaza la numarul de rame bine ocupate de albine (in acest sens se poate lua podisorul in noptile mai reci pentru a observa cat se intinde ghemul). In ce priveste dispunerea ramelor cu hrana parerile sunt impartite. Important este ca toate ramele ramase in cuib sa fie pline cu rezerve de hrana (minim 1/2 din rama). Trebuie luat in calcul ca familia de albine se misca pe verticala (consuma hrana de sus in jos), iar ramele cu putina hrana lasate in mijlocul cuibului pot duce la infometarea familiei de albine (sau moartea acesteia in special primavara) daca acestea nu se pot muta dupa hrana. Modul de asezare a fagurilor poate fi bilateral, central (preferat de catre multi apicultori) sau unilateral (ultimul in cazul cand se ierneaza cate doi in stup).
  • instalarea gratiilor la urdinise impotriva soarecilor – soarecii iarna se retrag spre locuri mai prielnice, iar prezenta rozatoarelor in cuib poate duce la moartea familiei de albine.
  • roii slabi sau familiile slabe este indicat a se ierna cate doua intr-un stup, despartiti de o diafragma etansa (eventual cu o mica fereastra de plasa de sarma). In acest caz acestia vor trece mai bine iarna.
  • efectuarea ultimelor tratamente – obligatoriu ultimul in lipsa puietului.
  • izolarea cuibului – si aici parerile sunt impartite. Un cuib prea „infofolit” va retine umezeaza cu tot ce implica aceasta. Majoritatea apicultorilor prefera o „iernare uscata” chiar daca in acest fel familia va consuma un pic mai mult. De retinut este ca nu frigul dauneaza familiilor de albine ci curentii de aer puternici. Deci asigurarea aerisirii este esentiala pentru o buna iernare a familiei de albine.
  • protectia stupinei contra curentilor de aer – se poate realiza prin diverse metode, dupa posibilitati.
  • inclinarea usoara a stupilor pentru a permite apei din condens sa iasa din stup – se realizeaza o inclinare usoara inspre urdinis, sau se pot folosi direct stupi cu fund inclinat.
  • asigurarea linistii in stupina

Daca nici acum apicultorul nu ia ultimele masuri de precautie, iernarea familiilor de albine va avea de suferit si implicit si productia anului urmator (daca va putea spune ca mai are cu ce face productie).
Noi va dorim iernare uscata si fara pierderi.

calendarul apicultorului – septembrie

Luna septembrie reprezinta pentru familia de albine si luna in care pregatirile de iernare sunt foarte importante. Nectarul si polenul din natura sunt in cantitati din ce in ce mai reduse.
Odata cu schimbarile climatice caracterizate de temperaturi mai scazute, familia incepe sa creasca o cantitate de puiet din ce in ce mai mica, propolizeaza stupul, acumuleaza hrana tot mai multa iar albinele de iernare reusesc sa isi dezvolte corespunzator corpul gras, cu ajutorul caruia vor putea sa supravietuiasca peste iarna. Daca in perioada de vara o albina traia in jur de 45 zile, iarna albinele reusesc sa traiasca pana la 7-8 luni (tocmai datorita acestor acumulari din corpul gras). Aceste albine de iernare vor participa foarte putin la cresterea puietului si cules, conservand energia pentru perioada de iernare.
Trantorii sunt alungati din stup iar in noptile cu temperaturi mai scazute albinele se concentreaza pe fagurii din centrul cuibului unde mai exista puiet.
In aceste conditii apicultorul va avea urmatorul calendar de urmat in septembrie:

  • stramtorarea cuibului si asigurarea unei izolari termice corespunzatoare – cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri pe care familia va ierna
  • hranirea de completare – se poate realiza pana la jumatatea lunii septembrie (asa se procedeaza in zona de deal unde mana apare deseori in cuib pana in luna august). Hranirile se realizeaza cu sirop de zahar invertit sau nu, in proportie de 2:1. Hrana se administreaza cu multa grija pentru a prevenii furtisagul (dupa ora 20). Cantitatea de hrana necesara pentru o familie puternica este in jur de 18-20 kg. Se pot administra si alte suplimente agreate pentru hranirile de completare (sau chiar miere de salcam de la rezerva).
  • tratamente antivaroa – se fac trei tratamente din care ultimul in lipsa totala de puiet (cu varachet). Se pot folosii si alte produse care se administreaza dupa prospect. Este indicat ca anual tratamentele sa se realizeze cu alte substante pentru a nu crea rezistenta.
  • inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare – pastrarea acestora peste iarna va determina o dezvoltare necorespunzatoare in primavara. Acum este perioada ideala pentru a schimba matci.
  • desfiintarea familiilor slabe prin unirea lor cu alte familii – familiile slabe sunt un balast in stupina si aduc numai necazuri.
  • prevenirea furtisagului – se urmareste atent stupina pentru a depista la timp declansarea unui furtisag si a lua masurile ce se impun.
  • repararea stupilor sau transferarea familiilor in alti stupi daca cei vechi sunt necorespunzatori
  • asigurarea unor culesuri de intretinere in zonele in care acest lucru mai este posibil.
  • depozitarea corespunzatoare a fagurilor de la rezerva pentru a prevenii atacul de gaselnita – se fac tratamente specifice unde este cazul;

Incepand din luna septembrie activitatea in stupina se reduce considerabil, apicultorul urmarind si treburile gospodariei proprii.

calendarul apicultorului – august

Luna august este considerata de majoritatea apicultorilor inceputul anului apicol.
Acest lucru nu este intamplator deoarece cantitatea de puiet crescuta de familia de albine in luna august va reprezenta in mare masura albina ce va ierna.
Astfel, daca in iulie cantitatea de puiet crescuta a scazut (in mare parte datorita conditiilor climatice si a culesurilor sustinute), acum, in august, familia de albine parca se revigoreaza, iar cantitatea de puiet crescuta inregistreaza o crestere (nu asa crescuta ca in lunile mai si iunie), in conditiile in care si ceilalti factori sunt favorabili dezvoltarii.
De priceperea apicultorului si interventiile acestuia depinde in destul de mare masura succesul anului apicol urmator.
In acest sens apicultorul poate urmarii urmatoarele aspecte:

  • deblocarea cuibului – in acesta perioada apare frecvent acest fenomen datorita accentuarii instinctului de acumulare (impus genetic familiei de albine). Acum, daca matca nu are unde sa depuna ponta, cantitatea de puiet crescuta va fi diminuata, iar cantitatea de albina tanara, cu care se va ierna, va fi si ea necorespunzatoare.
  • schimbarea matcilor batrane sau a celor necorespunzatoare – in aceasta perioada daca matca este necorespunzatoare, nu va ponta la nivelul familiei de albine, iar puterea acesteia va scadea. In plus, matcile tinere ponteaza mai viguros si o perioada mai extinsa, ceea ce face ca si albina tanara sa fie mai multa. In aceasta perioada, rata de respingere a matcilor introduse este mult mai redusa. Se recomanda mentinerea unei matci doi ani de zile.
  • asigurarea unor faguri corespunzatori pentru iernare – se inlatura fagurii cu multe celule de trantori si cei vechi. Se prefera fagurii in care s-au crescut cateva generatii de puiet, mai inchisi la culoare, insa nu foarte vechi. Prin scoaterea fagurilor necorespunzatori se realizeaza si o prima organizare a cuibului pentru iernare
  • se ridica magaziile stupilor verticali si fagurii utilizati la cules pentru cei orizontali
  • se identifica si se extrage mierea de mana din cuib (daca exista) – prezenta mierii de mana va afecta grav familia de albine peste iarna datorita aparitiei diareei (datorita mineralelor din compozitie). Se prefera mierea de salcam pentru iernare (de la rezerva) sau siropul de zahar.
  • se asigura familiilor de albine culesuri de intretinere pentru o dezvoltare corespunzatoare. In lipsa se stimuleaza familiile cu sirop de zahar in concentratie 1:1
  • se realizeaza completarea rezervelor de hrana – cu miere sau sirop de zahar, concentratie 2:1 (sau alte produse agreate), imbunatatit cu ceai din diverse plante (musetel, sunatoare, menta, coada soricelului, pelin, etc). Hranirea se va face la ore tarzii, dupa ora 20, pentru a prevenii furtisagul. Se administreaza doar cantitatea de sirop pe care familia de albine o poate trage intr-o noapte (in functie de puterea familiei)
  • se urmareste cantitatea de polen adusa de albine (precum si cea existenta in cuib), iar in lipsa se stimuleaza si cu polen pentru ca albinele sa poata sa isi dezvolte corpul gras corespunzator.
  • se urmareste starea de sanatate a familiilor de albine. Daca puietul este putin se poate face si un tratament pentru varoa (pentru ca puietul crescut in august sa nu fie afectat de varoa)
  • se urmareste atent stupina pentru a observa aparitia furtisagului si a lua masurile ce se impun (stropirea cu apa, blocarea urdiniselor, chiar mutatea stupinei)
  • se asigura caldura in cuib pentru ca acum incep sa apara noptile mai reci iar puietul poate sa raceasca. Se poate folosi folia peste cuib si eventual alte materiale izolatoare
  • se asigura o dezvoltare corespunzatoare si a familiilor ajutatoare

De retinut
Cantitatea crescuta de puiet in luna august, hrana corespunzatoare si albinele sanatoase (fara varoa sau alte boli) determina o iernare corespunzatoare.