Metode de insarmare a ramelor

In apicultura din zilele noastre insarmarea ramelor reprezinta o operatiune tehnica foarte importanta, deoarece de ea depinde si rezistenta fagurilor din stup.
In momentul de fata se cunosc diferite metode de insarmare (cu avantajele si dezavantalele specifice)
* insarmarea orizontala – este cel mai utilizat mod de insarmare, fiind folosite cinci sarme pentru ramele 1/1, patru sarme petru 3/4 si trei sarme pentru 1/2. Sarma de sus trebuie pozitionata la 1-1.5 cm fata de leatul de sus, celelalte sarme fiind distribuite la distante egale.
* insarmarea orizontal – oblica – se deosebeste de tipul anterior prin adaugarea a doua sarme dispuse oblic (suplimentar)
* insarmarea orizontal-verticala – se realizeaza o retea de sarme orizontale si verticale care asigura o rezintenta sporita a fagurelui.

insarmare – aspecte diverse

In practica apicola sunt folosite diverse combinatii ale acestor tipuri de insarmari ale ramelor, fiecare apicultor adaptand aceste metode la stilul fiecaruia.
Inainte de insarmare trebuie realizate gaurile prin care se introduc sarmele, gauri ce se realizeaza foarte atent pentru a obtine o insarmare corecta. Este bine ca la executarea gaurilor sa folosim un sablon, deoarece gaurile bine facute ne usureaza munca ulterior (la lipirea fagurilor). Uneori in gauri pot fi introduse si capse care impiedica intrarea sarmei in lemn si slabirea acesteia.
Unii apicultori nu mai folosesc gaurirea ramelor, fixand sarma direct de leaturi cu ajutorul unor scoabe aplicate cu pistolul pneumatic.
De obicei, indiferent de tipul de insarmare a ramelor, sarmele din imediata apropiere a leaturilor trebuie sa fie plasate la distanta de 2.5 cm.
Trebuie sa mentionam ca albina lipeste in general singura fagurele de leatul superior, mai rar de cel inferior.
Sarma folosita pentru insarmarea este de 0.4 – 0.5 mm si poate fi galvanizata sau de inox (sarma de inox are o rezistenta sporita si este de preferat deoarece este necesara si in cazul dezvoltarii unei stupine bio).
Fixarea sarmelor la capete se realizeaza cu ajutorul cuisoarelor de mici dimensiuni.
Sarma trebuie bine intinsa pentru a realiza o insarmare corecta.
Puteti viziona si modul in care altii realizeaza insarmarea fagurilor – VIDEO INSARMARE

fixarea fagurilor artificiali pe rame

Fizarea fagurilor artificiali se face cu ajutorul pintenului apicol sau folosind metode mai moderne (bateria auto, redresorul auto, diferite transformatoare la 12 si 24 V).
Fagurele se aseaza pe un calapod umezit, dupa care se aseaza rama (peste fagure) astfel incat sa ramana 2-3 mm fata de leaturile laterale si cel superior (necesar in momentul in care caldura face ca fagurele sa se dilate inainte sa fie construit). In cazul in care nu ramane acest spatiu se taie o bucata din acesta.
Daca avem o stupina mica, iar cantitatea de faguri artificiali instalati este mica, se foloseste pintenul apicol incalzit care se trece peste fiecare sarma, astfel incat aceasta sa fie inglobata in ceara.
In cazul folosirii diferitelor surse electrice (in general de 12 sau 24 Volti) se poate insarma direct intreg fagurele sau sarma cu sarma. Daca realizarea gaurilor a fost corect executata, sarmele vor fi inglobate in fagure prin atingerea capetelor sarmelor (toate intra o data in fagure). Sursa trebuie atent aleasa ca sa nu topeasca prea tare fagurele sau sa arda sarma.
Video lipire faguri artificiali
In ultima perioada incep sa apara faguri artificiali care au inglobata in ei structura de rezistenta, acestia fiind doar atasati la rame.

Tipuri de stupi pentru albine

De alegerea tipului de stup folosit in activitatea apicola depinde in mare masura dezvoltarea familiilor de albine, cantitatea si calitatea mierii obtinute precum si munca depusa de catre apicultor.
In Romania cele mai utilizate tipuri de stupi sunt urmatoarele (fiecare cu avantaje si dezavantaje)
– stupul orizontal cu 20 de rame – recomandat in special incepatorilor, datorita usurintei studierii familiei de albine
– stupul vertical cu 8, 9, 10, 11 si 12 rame folosit atat de incepatori cat si de profesionisti.
Acest tip de stup are unele avantaje (productivitate ridicate, miere de calitate superioara extrasa fara deranjarea cuibului, usurinta in exploatare si transport, formarea ghemului de iernare sub forma de sfera) si dezavantaje (necesita pregatire pentru transport, in timpul culesului cuibul se poate bloca mai usor). Numarul de rame folosite in cazul stupului vertical depinde de zona si tipul de stuparit practicat, precum si de priceperea stuparului. Peste cuib (care este pe rama Dadant 1/1) se pot aseza una sau mai multe magazii (caturi) cu rama 1/2 normala sau redusa, sau 3/4.
– stupul multietajat folosit in special de unii profesionisti cu unele avantaje (volumul poate fi micsorat sau marit dupa nevoi prin adaugarea de noi corpuri, miere de calitate superioara datorita ramelor mici, productivitate ridicata, imita conditiile naturale de dezvoltare a albinelor, este usor transportabil) si dezavantaje (ghemul de iernare are forma de elipsa iar consumul de hrana la iernare creste)
Trebuie de mentionat ca la ultimele doua tipuri de stupi fundul acestora este detasabil si poate fi schimbat, ceea ce usureaza curatirea familiilor de albine primavara.
Trebuie de precizat ca nu exista un tip ideal de stup, apicultorul fiind cel ce decide ce tip de stup i se potriveste si ce fel de produse apicole vrea sa obtina.

vanzari de stupi, calitatea acestora

In acest moment exista pe piata o multitudine de producatori ce realizeaza si vand atat stupi cat si rame.
Calitatea acestor stupi depinde de o serie de elemente pe care cumparatorul trebuie sa le urmareasca pentru ca familia de albine sa se poata dezvolta corespunzator:
– daca fundul este sau nu detasabil (important pentru igienizarea familiilor de albine)
– daca fundul este sau nu tip antivaroa (necesar pentru prevenirea varoa)
– grosimea materialului lemnos folosit si umiditatea acestuia (daca a fost uscat – in general umiditatea trebuie sa fie apropiata cu umiditatea exterioara 10-12 %), elemente in functie de care depinde iernarea familiilor de albine si stabilitatea in timp a lazilor.
– felul in care sunt imbinate elementele stupilor (sunt o multitudine de imbinari ce determina comportantea in timp a stupului respectiv)
– daca elementele stupului sunt interschimbabile (daca pot fi folosite si la ceilalti stupi)
– daca corpurile se imbina corespunzator pentru a nu permite iesirea albinei sau intrarea altor albine sau viespi prin alte parti ale stupului
– daca sunt construiti astfel incat sa fie protejati de scurgerea apei (forma capacului)
– daca permit atasarea unor elemente suplimentare (ex.hranitori)
Toate aceste elemente trebuie atent studiate inainte de a decide tipul de stup pe care vrem sa il achizitionam si calitatea acestuia, pretul variind in functie de toate aceste elemente.
Vanzarea acestor stupi se poate face sub forma de produs finit (montati, uneori si vopsiti) sau semifinit (cumparatorul trebuie sa asambleze singur stupul).
Fiind din material lemnos, stupii trebuie protejati prin vopsire cu vopsele de diferite tipuri (ecologice sau nu), uleiuri de in sau protejati cu ceara.

In anul 2013 puteti achizitiona stupi de calitate la preturi intre 120 si 180 lei (in functie de configuratia dorita)

Producator stupi verticali, roinite, rame etc. Telefon 0265775754 sau la adresa http://ost64.apiardeal.ro/index.php
Azi va voi prezenta niste schite ale stupului vertical cu 12 rame (in varianta cu gratie Hanneman si fund antivaroua si in cea cu 10 rame ingrosate in cat).
Trebuie sa mentionez ca schitele acestui tip de stup vertical sunt preluate de la un coleg din forumul apicol apiardeal, un loc din care avem foarte multe de invatat prin grija colegilor de acolo.

Stupul vertical, spre deosebire de cel orizontal, are marele avantaj ca ofera apicultorului posibilitatea de a extrage miere de albine pe sortimente, rezultand astfel o miere curata. Mai sunt si alte avantaje cum ar fi asigurarea linistii familiei de albine pe timpul extractiei si usurarea muncii apicultorului.
Stupul vertical prezentat in schitele urmatoare are avantajul ca, prin suprapunerea a doua caturi, se poate folosi si in cat rama Dadant 1/1, ceea ce usureaza de foarte multe ori munca apicultorului. In acelasi timp, catul cu rama redusa, este mai usor si se poate transporta mai usor.
Acest tip de stup poate fi construit cu fund antivaroua sau fund normal, iar intre cuib si magazie poate fi instalata gratia Hanneman care impiedica matca sa depuna oua in magazie.
O alta varianta a stupului vertical cu 12 rame poate folosi in magazie 10 rame ingrosate (de 45 mm). In acest caz nu mai este utila folosirea gratiei deoarece matca nu va mai depune oua in cat datorita adancimii celulelor din magazie.

Cred ca aceste schite sunt printre cele mai bine realizate, si pentru asta tin sa multumesc colegului Romikele.

In Romania acest tip de stup, orizontal pe 20 de rame, este cel mai folosit stup in special de catre apicultorii amatori.
Constructiv, acest tip de stup este confectionat din scandura uscata de rasinoase in grosime de 24 cm, cu o umiditate a lemnului de 12-14 % (umiditate apropiata de cea naturala, care va impiedica transformarile ulterioare ale acestuia).
Fundul este fix, scandurile fiind imbinate in falt, iar corpul stupului orizontal este paralelipipedic ( cu dimensiunile din imagine), in el putand amplasa 20 de rame dadant 1/1.
Capacul este rabatabil si imbraca partea superioara a stupului, fiind prins de corpul acestuia cu doua balamale si acoperit cu tabla.

Intre corpul stupului si capac este o zona libera, ce este despartita de rame prin podisor.
In partile laterale ale capacului sunt doua fante ce permit aerisirea pe timpul verii.
Acest tip de stup (orizontal) este prezazut cu doua urdinisuri, fiind posibila adapostirea in corpul acestuia a doua familii de albine (in special pe timpul iernii dar nu numai).
De asemenea, acest tip de stup mai este prevazut cu doua diafragme (una de reducere a cuibului si cealalta de separare a familiilor de albine) si un dispozitiv ce ajuta la fixarea ramelor in timpul transportului.
Avantajele si dezavantajele acestui tip de stup pot fi evaluate doar prin prisma priceperii stuparului, a tipului de apicultura practicat si a zonei in care se desfasoara activitatea.

Ramele din interiorul stupului orizontal au următoarele dimensiunile exterioare 435mm (lungime), 300mm (latime), speteaza de sus are 470mm lungime, lăţimea de 37mm în partea superioară şi de 25mm în partea mijlocie şi inferioară (rame DADANT 1/1)