Arhive categorie: diverse

Articole legate de sectorul apicol care nu au un specific anume

Turism apicol in Slovenia

Zilele trecute studiam ultimele stiri in domeniul apicol si mi-a atras atentia un articol ce facea referire la turismul apicol din Slovenia.

In Slovenia apicultura are o traditie veche si apicultorii au stiut sa valorifice acest lucru integrand si apicultura in cadrul turismului din zonele rurale. apiterapie

 

 

 

Turistii ce ajung intr-o astfel de stupina turistica pot descoperii viata  acestor insecte folositoare omului, se pot odihni int-un pat de pe care poti simti vibratia albinelor din stupi si pot respira aerul stupului, un aer bogat in compusi antimicrobieni.

Astfel de incaperi sunt ca niste camere apiterapeutice ce relaxeaza turistii si ii ajuta in rezolvarea problemelor psihice si pulmonare.

In plus pot fi cumparate direct din stupina produse apicole ca miere, propolis, polen, ceara, (acestea putand fi gustate si direct din stup).

O astfel de initiativa ar prinde bine turismului din tara noastra (in special in cazul turismului rural) care ar putea diversifica activitatea turistilor veniti sa se relaxeze, realizand astfel si o apiterapie eficienta.

 

 

 

Despre pericolele apiculturii industriale

Cand vrem sa cumparam un borcanel de miere gandul ne duce la cat de sanatoasa este mierea respectiva.
Din pacate mierea de buna calitate este din ce in ce mai greu de gasit, iar nivelul de trai scazut face ca romanul sa prefere mierea ieftina, care de cele mai multe ori numai miere de albine nu este.
Din dorinta noastra de a ajunge din urma tarile “civilizate” uitam ca in multe domenii avem nevoie sa pastram ceea ce avem, si sa nu ne indreptam spre ceva gresit.
Apicultura este una din indeletnicirile pe care noi trebuie sa o pastram asa cum este si sa luam de la altii doar lucrurile bune.
Agricultura industriala a determinat in tarile vest europene si in SUA o reducere a diversitatii specifice, diversitate scazuta ce a dus implicit si la o slabire a albinei melifere, care a inceput sa sufere de numeroase boli, multe aduse de pe alte continente.
Acum toate aceste tari industrializate se confrunta cu o mortalitate crescuta a coloniilor de albine, mortalitate ce in mare masura este determinata de agricultura intensiva aplicata si de apicultura industriala.
Acum acele tari cauta solutii de redresare a apiculturii, prin promovarea unei agriculturi mai apropiate de natura, insa lucrurile sunt foarte greu de indreptat.
Cercetatorii au ajuns la concluzia ca practicarea unei apiculturi industriale a determinat slabirea rasei albinei melifere, aparitia numeroaselor boli (unele importate de pe alte continente) si chiar disparitia totala a albinei salbatice din unele zone.

albina cu masca
albina si pesticidele

In tara noastra lucrurile incep incet sa evolueze in directia gresita urmata de tarile vest europene:
– Apicultorii incep sa hraneasca albinele cu tot felul de compusi ce forteaza albina
– Pastoralul se face in zone monospecifice, albina fiind nevoita sa consume un singur fel de polen, de multe ori contaminat cu pesticide.
– Tratamentele se fac din ce in ce mai des, albina nefiind nevoita sa se adapteze noilor daunatori
– Incepe sa se importe material genetic din alte zone, neadaptat nevoilor locale, care vine sa inlocuiasca albina locala adaptata conditiilor de mediu.
In acest context economic apicultura romaneasca se transforma incet in apicultura industriala practicata de tarile vest europene, o apicultura ce nu pune pret pe calitatea produselor apicole si pe protectia mediului, ci pe realizarea unor productii ridicate, de calitate scazuta, in cel mai scurt timp.
Nu peste mult timp mierea produsa de albina carpatina din flora specifica diversa, existenta in zone nepoluate, va fi ceva de domeniul trecutului.
Cand vom consuma miere de albine va fi doar un produs dulce, obtinut din substante diverse administrate albinelor, combinate cu ceva nectar de flori si polen contaminat cu pesticide.
Asa ceva ne dorim pentru copii nostrii?

Credem ca ei merita ceva mai bun. Nu le putem amaneta viitorul.

Cateva sunt directiile cu care putem sa incepem :

  • analizarea atenta si respingerea de pe piata a pesticidelor daunatoare . Putem incepe cu neonicotidoidele care deja au determinat prabusirea coloniilor de albine din Europa din SUA
  • interzicerea importurilor de material genetic si promovarea albinei locale carpatine.
  • acordarea unor subventii apicultorilor ce incearca sa promoveze o apicultura ecologica
  • promovarea produselor apicole obtinute din zone nepoluate sau mai putin poluate.
  • subventionarea corespunzatoare a centrelor de cercetare care sa selectioneze si sa promoveze albina carpatina locala.

Ingrijirea dintilor cu propolis

Propolisul este un produs apicol cu proprietati antibacteriene binecunoscute.

Datorita acestor proprietati septice si antibacteriene acesta a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru pastrarea unei igiene corespunzatoare a cavitatii bucale si a dintilor.

Si azi putem folosi propolisul la pastrarea unei danturi sanatoase si a unei cavitati bucale curate, cu incarcatura bacteriana scazuta.

Iata o pasta de dinti naturala pe care fiecare o poate folosi:

– se umezeste periuta de dinti si se presara argila pe ea. Peste argila se adauga o picatura de tinctura de propolis cu concentratie de 30%. Se realizeaza periajul dintilor dupa care se clateste gura.

Clatirea gurii se poate realiza si cu o apa de gura tot pe baza de propolis obtinuta astfel:

– La 200 ml apa plata curata se adauga 10 picaturi de tinctura de propolis cu concentratie 30%. Se clateste bine gura.

Acest periaj va va asigura o cavitate bucala sanatoasa si dinti rezistenti.

ceara pentru mobila sau parchet

Acum, cand totul este foarte scump, iar resursele financiare ale familiei sunt din ce in ce mai reduse, nu strica sa va faceti singuri o ceara de parchet sau mobila care sa redea obiectelor casnice stralucirea.

Ingrediente necesare: 200 g ceara galbena de la apicultori, 200 g esenta de terebentina, 50 g sapun alb.

Mod de preparare:

  • taiati ceara si sapunul in bucatele mici
  • peste esenta de terebentina pusa intr-un vas se adauga ceara si sapunul maruntit
  • se amesteca bine cu o lingura de lemn pana obtinem o pasta
  • daca mai raman bucati de ceara si sapun se pune vasul intr-un alt vas cu apa fierbinte si se mesteca pana se obtine o pasta omogena.
  • pasta se toarna in borcan si se foloseste la nevoie

Aceeasi ceara de parchet se obtine folosind doar 250 g ceara de albine si 250 g esenta de terebentina. Procedeul este identic.

Speram ca reteta sa ajute gospodinele.

 

 

 

Studiu cu privire la cantitatea de propolis produsa de familia de albine

Albinele folosesc propolisul pentru a se apara de invadatori si boli.

Propolisul este pentru albine medicamentul de care au nevoie.

Studiile recente au incercat sa demonstreze legatura existenta intre cantitatea de propolis produsa de colonia de albine si instinctul igienic crescut, protectia impotriva varoa si cantitatea de miere si polen culeasa.

Au fost alese astfel cinci colonii cu cantitati crescute de propolis cules si cinci colonii la care cantitatea de propolis culeasa era mult mai scazuta.

S-au facut incrucisari controlate intre aceste colonii (s-au format colonii incrucisate) si s-a studiat cantitatea de propolis produsa de coloniile initiale si aceste colonii nou formate.

In acest mod s-a demonstrat ca genetic, unele familii de albine produc mai mult propolis iar altele produc mai putin (lucru observat si la coloniile obtinute din incrucisarile controlate).

In acelasi timp s-a urmarit si caracterul igienic al familiilor de albine, capacitatea de protectie a acestora contra parazitului Varoa destructor si cantitatea de miere si polen produsa de colonie.

S-a observat astfel ca o colonie ce produce mai mult propolis are un instinct igienic mult mai crescut, reuseste sa se apere natural mai bine contra Varoa destructor si produce in acelasi timp mai multa miere si polen.

Aceste studii trebuie sa determine apicultorul sa faca o prima selectie in stupina si sa promoveze si protejeze acele colonii care au un instinct igienic mai crescut deoarece acestea sunt cele care se apara mai bine singure impotriva daunatorilor si produc in acelasi timp si mai multa miere si polen.