In acest an (2012) m-am confruntat cu o problema mai deosebita.
In luna iulie am observat ca o familie foarte puternica se pregateste de roit.
Am facut un roi artificial cu matca batrana pe care l-am dus in alta locatie.
In stup a ramas o botca capacita. Dupa aproximativ trei saptamani, observ in celule cate doua si trei oua.
Decid atunci ca stupul cu pricina este bezmetic, si il mai las asa ca sa incerc sa ii dau o noua matca.
Dupa cateva zile, cand decid sa ii introduc o matca, observ pe faguri puiet mult de trantor, dar si puiet de lucratoare.
Verific fiecare rama si observ la un moment dat o matca.
Atunci credeam ca o parte din albina lucratoare incepuse sa depuna oua, dar intre timp si matca se imperechease si depuneau oua impreuna (se mai intampla destul de rar insa dupa un timp matca preia conducerea).
Ma decid sa las stupul sa isi rezolve singur problema.
Dupa doua saptamani, cand verific din nou, surpriza.
Pe toti fagurii cu ponta erau celule cu cate un singur ou, dar si foarte multe celule cu cate doua si trei oua.
Incerc sa localizez matca si, in momentul in care o vad, tocmai depunea ponta intr-o celula.
Cand isi scoate abdomenul din celula vad dupa ea trei oua (nu unul), pe care parca le pierdea.
Atunci am realizat ca tanara matca era cu probleme, si ea depunea cate doua sau trei oua in fiecare celula (pur si simplu depunea mai multe oua odata, si acest lucru il facea de o buna perioada de timp), iar stupul cu pricina nu fusese bezmetic.
De aceasta anomalie a matcii nu am citit in cartile de specialitate, motiv pentru care am considerat oportun sa prezint aceasta problema.
Inca o data natura mi-a dovedit cat de diversa poate fi, si cat de putine cunoastem noi oamenii.

Primul ajutor in caz de intepatura de albina depinde foarte mult de gravitatea cazului.
Majoritatea oamenilor suporta destul de bine intepaturile de albine, si pentru ei primul ajutor se poate lua in casa, fara prea multe batai de cap.
Sunt insa si persoane alergice pentru care o singura intepatura de albina poate face diferenta dintre viata si moarte.
Deoarece pana in prezent nu exista un antidot pentru intepatura de albine, aceste persoane alergice trebuie sa fie foarte precaute si sa ia masurile necesare in cel mai scurt timp posibil.
Reactiile alergice debuteaza imediat (intre 2 – 60 minute de la intepatura) si cuprind urticarie, dispnee, prurit generalizat, greata, crampe abdominale, ajungand chiar pana la soc anafilactic. In aceste cazuri, deoarece ele evolueaza foarte rapid, persoana intepata trebuie sa cheme de urgenta ambulanta sau sa se prezinte de urgenta la camera de garda de la cel mai apropiat spital (aici i se va administra, in functie de gravitate, antihistaminice, glucocorticoizi si adrenalina).
Pentru persoanele ce nu dezvolta aceste reactii alergice se pot lua urmatoarele masuri:

• indepartarea acelor din piele  – indepartarea se va face prin taierea acului de la nivelul pielii cu un cutit (sau se reteaza cu unghia). Nu se va prinde acul cu degetele si se va trage de el deoarece tot veninul din ac se va varsa in sange (acul este ca o pompita). In plus varful acului are niste dinti in forma de ancora si nu se poate scoate.
• spalarea locului intepaturii cu apa si sapun, pentru a impiedica unele infectii.
• aplicarea de comprese reci (cu gheata) timp de pana la 20 minute.
• in functie de gravitate se pot administra si antialergice (loratadina sau ibuprofen)
• mai poate fi aplicat local si un unguent ce contine antibiotice.
• apicultorii mai folosesc frectionarea locului intepaturii cu tinctura de propolis, patrunjel, otet, sare etc.
• dupa intepatura evitati sa scarpinati locul intepaturii (in caz contrar se va umfla si mai tare).

 
Totusi, cei intepati de albine (aici ma refer la oamenii fara reactii alergice), nu trebuie sa isi formeze o parere gresita despre aceste insecte mici. Albinele ce inteapa doar incearca sa isi apere viata sau „casa”. In plus, prin intepatura de albine, veninul produs de aceste fiinte intra in sangele nostru si ne ofera si o serie intreaga de beneficii. Apiterapia trateaza foarte multe boli prin folosirea veninului de albine.
Deci nu va feriti de albine!

In perioada 10-11 martie 2012 s-a desfasurat si in Moldava, respectiv la Iasi, un targ cu profil apicol.
Noi am fost sambata si am constatat ca targul a fost o reusita.
Targul cu profil apicol s-a desfasurat in parcarea laterala de la Iulius Mall Iasi, parcarea fiind practic neincapatoare.
Au expus foarte multe firme cu profil apicol, fapt pentru care trebuie sa multumim organizatorilor.
De la targul din acest an practic puteai cumpara aproape orice, la preturi destul de avantajoase.
Au fost prezenti producatori de rame si stupi, producatori de faguri artificiali (in numar foarte mare), de echipament apicol, de produse apicole foarte variate si de hrana pentru albine.
Dupa aglomeratia din parcare am dedus ca o mare parte din apicultorii din zona Moldovei asteptau acest targ si probabil au fost si prezenti.
Astfel, apicultorii au avut posibilitatea de a lua legatura direct cu producatorii, acest fapt avand o multime de avantaje pentru cei ce lucreaza direct cu albinele.
Duminica, in sala amfiteatrului de la Facultatea de Chimie, a avut loc si o sesiune de comunicari, care pentru apicultorii interesati a fost de un real ajutor.
Multumim domnului Ciocan, organizatorul acestui targ apicol, singurul de aceasta marime din Moldova.
Asteptam ca in anul 2013, targul apicol de la Iasi sa creasca, tot mai multi producatori fiind asteptati sa-si expuna produsele, binenteles la preturi avantajoase atat pentru ei cat si pentru apicultori.

Guvernul a aprobat in luna martie Programul National Apicol 2011-2013 (Hotararea 245/2011), dupa o perioada lunga de tratative si negocieri cu toti factorii implicati (publicat in M.O. 213 din 28.03.2011)
Conform acestui act normativ beneficiarii pot solicita aceste fonduri doar prin intermediul asociatiei din care fac parte, toate documentele fiind depuse la sediul acesteia.

Documente pentru Programul national apicol 2011-2013

– cerere de solicitare a sprijinului financiar
– declaratie pe propria raspundere ca nu s-au solicitat fonduri prin alta asociatie
– declaratie pe propria raspundere cu privire la razele de albine achizitionate, stupii achizitionati si cu privire la neaccesarea altor fonduri prin FEADR pentru acelasi lucru.
– copie dupa buletin
– copie dupa certificatul de inregistrare
– adeverinta cu numarul de familii de albine de la primarie (din Registrul agricol)
– copie dupa diploma ce atesta pregatirea apicola
– copia documentului de inregistrare sanitar – veterinara
– copia ordinului de deplasare in pastoral (eliberat de asociatie) vizat de primarie
– copia buletinului de analize fizico-chimice a mierii
– copia facturii fiscale de efectuare a platii analizelor fizico-chimice ale mierii
In plus pentru apicultorii ce produc miere ecologica mai trebuie:
– copia fisei de inregistrare a producatorului in agricultura ecologica, vizata de Ministerul Agriculturii
– copia contractului producatorului ecologic incheiat cu un organism de inspectie si certificare aprobat de Ministerul Agriculturii
– copia certificatului de confirmare/conformitate elaborat de organismul de inspectie si certificare, pentru familiile de albine aflate in perioada de conversie sau certificate.

Finantari ce se pot obtine

– Achiziţionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru apicultura convenţională
– Metode ecologice de combatere a varoozei

(prin achizitionarea de material biologic si familii de albine)

– Realizarea şi implementarea Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine silvică şi al culturilor entomofile sub aspectul eficientizării stupăritului pastoral din România
– Achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi

Mai multe detalii se pot afla din normele de alpicare
Sa speram ca acest Program national apicol a fost elaborat in scopul dezvoltarii sectorului apicol si nu pentru niste sfere de interese de la nivel guvernamental sau de la nivelul unor asociatii.
Oricum dupa numarul de acte necesare birocratia atinge culmile succesului.

Masura 141 – sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta

Uniunea Europeana impreuna cu Guvernul Romaniei ofera diferite tipuri de fonduri ce pot fi accesate de catre agricultori in general, si implicit de apicultori.
In acest articol ma voi adresa in special micilor agricultori si apicultori care prin intermediul acestor fonduri (masura 141) isi pot creste dimensiunea fermei si se pot dezvolta.
In cadrul masurii 141 se obtine o finantare pe cinci ani de zile (cate 1500 Euro in fiecare an) in valoare de 7500 Euro.
De retinut este ca dupa trei ani de zile (dupa ce micul fermier obtine 4500 Euro) plata este conditionata de indeplinirea obiectivelor propuse in proiectul de finantare. Daca se constata ca fermeriul (apicultorul) nu a indeplinit obiectivele mentionate in planul de afaceri, nu se mai acorda finantarea pe urmatorii doi ani de zile (3000 Euro) dar nici nu se ramburseaza suma primita (4500 Euro).
Fondurile prin masura 141 pot fi accesate pana in anul 2013 (respectiv au mai ramas anii 2012 si 2013).

Solicitanti fonduri prin masura 141

Beneficiarii sprijinului acordat prin masura 141 sunt persoane fizice în varsta de pana la 62 de ani, care desfasoara activitati economice, în principal activitati agricole si a căror exploatatie agricola are o dimensiune economică cuprinsă între 2 si 8 UDE, este situata pe teritoriul tarii, este înregistrata în Registrul fermelor/Registrul agricol, comercializează o parte din productia agricola obtinuta.
Persoanele fizice neautorizate la data depunerii Cererii de finantare, pot fi beneficiari eligibili ai acestei masuri, daca se înregistreaza si autorizeaza pâna la data semnarii Deciziei de finantare cu APDRP.
Un singur membru al familiei poate obtine sprijin pentru o gospodarie familiala.

Masura 141 pentru apicultori

Pentru apicultori masura 141 poate fi accesata cu un numar de minim 27 familii de albine (fata de minim 25 familii pana in anul 2011).
Ca sa poata fi accesata aceasta masura apicultorul trebuie sa aiba inregistrate toate cele 27 familii de albine in registrul agricol, sa isi deschida o ferma la medicul veterinar de care apartine (sa fie trecut cu numar in registrul fermelor), sa aiba o vatra de stupina stabila (in proprietate sau in arenda – cu contract).
Ca apicultorul sa poata obtine mai multe puncte ar trebui sa fie inscris intr-o forma asociativa si sa aiba mai putin de 35 ani.
Pentru cei interesati sa obtina fonduri prin masura 141 le sugerez sa citeasca cu atentie Ghidul solicitantului care poate fi luat de la adresa Ministerului agriculturii.
Daca stiti sa va descurcati in hatisurile birocratice puteti incerca sa faceti singuri proiectul si sa il promovati singur.
Pentru cei ce nu se descurca ramane varianta consultantei de la camerele agricole judetene (aceasta consultanta se plateste cu sume cuprinse intre 500 si 700 lei) care va indruma si asupra actelor ce trebuie sa le obtineti – nu sunt putine. Mai nou ministerul a contractat cu o firma redactarea acestor proiecte gratuit, insa practic tot cei de la consultanta agricola fac proiectele pentru ei.
Dupa intocmirea proiectului si depunerea acestora va fi facuta o vizita la adresa fermei pentru a fi verificate cele declarate, apoi, daca proiectul se califica, se poate trece la semnarea contractului de finantare.
Pentru dimensiunea minima de 27 familii de albine in anul al treilea apicultorul trebuie sa ajunga la 66 familii de albine si sa creasca productia cu 20%.
In plus, in acesti trei ani, apicultorul trebuie sa urmeze cursul care s-a angajat sa il urmeze si sa realizeze si celelate obiective stabilite in planul de afaceri .
Pentru ca birocratia in Romania este destul de mare trebuie sa va inarmati cu multa rabdare in razboi cu autoritatile statului.
Prin studierea cu atentie a ghidului oferit puteti sa obtineti toate informatiile de care aveti nevoie (ghidul trebuie citit cu atentie si printre randuri).
Si inca un sfat – Cel mai bine va infiintati PFA dupa depunerea si aprobarea proiectului pentru ca actele necesare sunt mai putine la depunerea proiectului, iar daca nu obtineti finantarea nu mai aveti nevoie de PFA.
Dupa ce primiti notificarea va trebui sa va infiintati PFA (pentru cei ce nu au), si sa depuneti inca un set de acte (pentru care va mai trebui sa alergati inca o data pe la institutiile statului).
Contul pe care il veti deschide trebuie sa fie pe PFA si o astfel de adresa de la banca este necesara.
Urmatorul pas, dupa ce veti semna decizia de finantare, este sa depuneti cererea de plata (care presupune alta birocratie – practic sunt inca doua dosare de facut).
Nu inteleg de ce autoritatile statului permit asa o birocratie? Poate ne raspund ei.
Si se mai intreaba de ce nu se acceseaza aceste fonduri europene.
Oricum, daca ati reusit sa parcurgeti toti acesti pasi, dupa aproximativ zece luni de la depunerea proiectului, primiti si prima transa de bani.
O alta culme a birocratiei este obligativitatea prezentarii din nou la APIA pentru a confirma primirea banilor (in conditiile in care solicitantul a depus din nou in cererea de plata detalii cu privire la contul in care se vireaza banii).
Ulterior, in fiecare an, in aceeasi perioada in care ati depus prima cerere de plata, veti depune cerere de plata (alt act birocratic de care ar trebui sa scape reprezentantii statului).

Aspecte importante care trebuie evaluate

Un alt aspect care trebuie obligatoriu luat in calcul de catre cei ce vor sa solicite masura 141 sunt ulterioarele taxe platite catre stat.
Dupa constituirea PFA, ca orice astfel de persoana juridica, vor trebui platite contributia la asigurarile sociale si contributia la asigurarile de sanatate. Pana in prezent apicultura, respectiv codul 0149 este scutita de impozit (lucru care nu cred ca va fi si in viitor).
In cazul in care solicitantul este si angajat, acesta va plati doar contributia la asigurari de sanatate, nu si contributia la asigurari sociale.
Statul suporta 20% din valoarea ajutorului prin masura 141, dar pe alta parte, prin taxele impuse isi recupereaza in intregime banii.
Acest comportament al statului este unul cel putin abuziv, deoarece solicitantul masurii 141 s-a angajat ca din acei bani sa faca unele investitii, sa se dezvolte, nu sa returneze banii din nou catre stat.

Sper ca majoritatea apicultorilor ce au depus proiect pe aceasta masura 141 sa fie si beneficiari ai fondurilor europene.