Mierea de albine a fost folosita din timpuri preistorice atat ca aliment cat si ca medicament.

Astfel, picturile rupestre descoperite la Arana in Spania, ce dateaza din anul 7000 I. Hr. dovedesc importanta mierii de albine in preistorie. Aceste picturi sunt considerate in prezent cele mai vechi documente ce atesta importanta mierii de albine in evolutia omenirii.

Apoi documentele descoperite in Australia arata ca aborigenii colectau din timpuri stravechi mierea de albine.

Mai tarziu mierea a fost considerata o substanta magica, cu caracter religios si cu importante valente curative.

In Irak au fost descoperite retete de unguente pe baza de miere de albine scrise pe vase de lut ce dateaza din anul 2100 i. Hr.

In Rig Veda, cea mai veche carte sacra din India, sunt foarte multe referiri la albine si mierea de albine. Aceasta carte dateaza din anul 3000 I. Hr., iar mierea se folosea la diferite festivitati si pentru diferite medicamente.

Deja in anul 1400 I.Hr. in India erau cunoscute opt tipuri diferite de miere de albine ce aveau proprietati diferite in vindecarea bolilor, de la tratarea diferitelor tipuri de raceli pana la vindecarea ranilor, astmului si a bolilor de piele.

Si „Codul lui Hammurabi” (codul babilonian) ce dateaza din anul 1800 I.Hr., descrie utilizarea terapeutica a mierii de albine.

In Talmud, marele tezaur evreiesc, sunt descrise diverse efecte curative ale mierii de albine in combinatie cu lapte, apa, vin, etc.

Apoi Hipocrate (460-377 I.Hr), marele grec considerat parintele medicinii, considera mierea de albine si propolisul ca cele mai dragi medicamente.

In Coran, profetul Mahomed face referire la mierea de albine ca un aliment ce vindeca toate bolile fizice.

Mierea de albine a fost mult folosita pentru tratarea ranilor de diferite tipuri si in timpul celor doua razboaie mondiale cand medicamentele erau foarte greu de procurat.

Si in zilele noastre in tarile din Africa precum si in triburile din zona Amazonului mierea de albine este des folosita ca medicament.

In Europa, mierea de albine este folosita in special iarna in combinatie cu lapte si apa pentru tratarea diferitelor tipuri de raceli.

Medicina moderna inca respinge tratamentele pe baza de miere de albine deoarece compozitia chimica a acesteia difera si nu este bine stabilita.

In timp insa omul va incerca din ce in  ce mai mult sa renunte la chimicale pentru a se trata, si va invata din nou sa utilizeze efectele terapeutice ale produselor naturale, inclusiv ale mierii de albine si ale celorlalte produse apicole, pentru a prevenii aparitia diverselor afectiuni.

Beneficiile mierii de albine sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri.

Pana si celebrul Dr. Oz, in cadrul unei emisiuni, a explicat care sunt principalele beneficii ale consumului de miere de albine.

Acest lucru demonstreaza inca o data ca mierea de albine incepe sa fie din ce in ce mai apreciata si folosita pentru beneficiile sale asupra organismului uman, nu doar ca substanta nutritiva.

Va prezentam si noi beneficiile mierii de albine dupa celebrul Dr. Oz :

• Mierea ca produs energizant – cercetarile au aratat ca glucoza din mierea de albine impreuna cu toate zaharurile naturale pe care aceasta le contine ofera energie organismului uman si ii maresc rezistenta. Din acest motiv el recomanda mierea de albine in locul zaharului rafinat.
• Mierea ca produs ce relaxeaza si ajuta la un somn linistit – indulcitorii din mierea de albine ajuta la cresterea treptata a nivelului insulinei si permit substantei responsabile de calitatea somnului sa ajunga mai repede la creier.
• Trateaza alergiile de sezon – Dr. Oz recomanda consumul unei cantitati mici de miere de albine cu doua luni inainte de primavara deoarece in mierea de albine se gasesc toate tipurile de polen din zona si astfel cantitatile mici de polen ajuta organismul sa se obisnuiasca cu alergenul si sa nu mai reactioneze agresiv.
• Vindeca ranile si micile julituri – Aplicarea mierii de albine pe julituri si rani mici impiedica bacteriile sa ajunga la rana si are efecte antibacteriene puternice. In acelasi timp cantitatile reduse de propolis din miere au efect cicatrizant.

• Revitalizeaza si hidrateaza pielea – Datorita compozitiei sale complexe, mierea de albine are efect hidratant si revitalizant pentru piele. In acelasi timp, in combinatie cu alte produse naturale se obtin diverse efecte benefice pentru piele. Exemplu:

1. mierea in amestec cu sare de mare sau tarate de ovaz are efect exfoliant,
2. mierea de albine in amestec cu ulei de masline devine un balsam de par excelent
3. mierea in amestec cu lapte, argila verde sau roz si doua picaturi de ulei esential de lavanda devine o masca hidratanta excelenta pentru ten.

• Mierea in vindecarea ulcerului – Cercetarile recente arata ca mierea stopeaza evolutia bacteriei Heliobacter pylori, responsabila cu declansarea celor mai multe cazuri de gastrita.

Acestea sunt doar cateva din beneficiile aduse de mierea de albine, si care celebrul Dr. Oz a incercat sa le prezinte in emisiunea sa.

Consumul de miere de albine vine sa suplineasca o parte din nevoile organismului uman si previne unele boli.

Intepatura de albina poate fi mortala pentru persoanele cu alergie la venin de albine.

Daca o persoana este alergica la intepatura de albina trebuie indepartat acul (prin taierea acestuia de la nivelul pielii – nu trebuie smuls deoarece tot veninul se va varsa in corp) si sunat de urgenta la 112.

Orice persoana ce este intepata de albina trebuie monitorizata ca sa se descopere eventualele semne de alergie la venin:

• mancarime si inrosire
•  umflaturi
• dificultati de respiratie
• senzatie de lesin sau ameteala

Aproximativ 3% din populatie dezvolta acest tip de alergie la venin de albina.

Pentru persoanele ce nu prezinta alergie la venin de albine exista insa urmatoarele solutii:

• se extrage acul prin retezare de la nivelul pielii (nu se smulge acul pentru ca veninul se varsa in corp)
• se curata zona cu dezinfectant
• se aplica gheata pe locul afectat (aceasta va reduce fluxul sanguin si va combate inflamatia)
• se poate folosi si sare (se freaca locul cu sare)
• se unge rana cu miere

Pentru o persoana ce nu sufera de alergie la venin de albine, intepatura poate avea si efect terapeutic, chiar daca durerea este semnificativa.

Multa vreme oamenii au tot speculat despre felul in care albinele reusesc sa faca celulele sub forma perfect hexagonala.
Pana si celebrul Darwin a speculat pe aceasta tema, insa fara argumente stiintifice au ramas doar niste speculatii.
Recent cercetatorii de la o universitate din SUA, impreuna cu alti cercetatori janonezi au descoperit si descris felul in care albinele reusesc sa obtina aceasta forma perfecta a fagurilor.
Cercetatorii au descoperit ca la inceput forma celulelor din faguri este rotunda, ca apoi, pe masura ce laturile a trei celule se intalnesc, forma sa fie modelata sub forma hexagonala. In acest proces de modelare ceara este incalzita la 45 grade, ceea ce ii confera o elasticitate ridicata, implicit realizandu-se o modelare mult mai usoara.
In cele din urma, albinele lucratoare tinere (cele ce produc si incalzesc ceara), reusesc sa obtina aceasta forma perfect hexagonala, inclinata sub un anume unghi, pentru a nu permite mierii depozitate sa curga din celule.
Totusi constructia perfecta a fagurilor este rezultatul a milioane de ani de evolutie.

Ca si la oameni, sistemul imunitar al albinelor sufera in urma schimbarii de alimentatie.
Astfel, in urma chimizarii excesive si a monoculturilor pe suprafete intinse, albina este nevoita sa se alimenteze cu un singur tip hrana, de cele mai multe ori slaba din punct de vedere calitativ, fapt ce se traduce printr-o nutritie necorespunzatoare.
Acest tip de nutritie impreuna cu substantele cu care plantele sunt tratate determina o slabire puternica a sistemului imunitar al albinei, ceea ce determina o reactie scazuta a acesteia la boli si daunatori, si chiar devieri comportamentale.
Ultimele studii efectuate de cercetatorii americani dovedesc faptul ca albina a suferit in ultimii ani o cadere importanta a sistemului imunitar, acest fapt datorandu-se in special nutritiei deficitare.
Si apicultorii au contribuit din ce in ce mai mult la slabirea coloniilor de albine prin hranirea acestora cu fel de fel de inlocuitori de polen si miere.
Acest tip de nutritie deficitara a dus la aparitia CCD, o boala pentru care cercetatorii nu au avut raspuns mult timp.
Totusi acum majoritatea acestora sustin ca CCD are ca si cauza principala nutritia deficitara ce duce la caderea sistemului imunitar al albinei si la deviatii comportamentale.
Pretul platit este insa unul imens, deoarece apicultorii americani pierd in fiecare an o treime din efectivul de albine, cauza principala fiind tocmai acest fel de nutritie deficitara.
In tara noastra apicultura este una mai apropiata de natura, in principal datorita agriculturii mult ramase in urma, fapt ce a protejat partial atat rasa cat si sanatatea coloniilor de albine.