Stim cu totii ca albinele reprezinta principalii polenizatori de pe pamant. Se apreciaza chiar un procent de pana 80% din plantele utile omului care ar fi polenizate cu ajutorul albinelor. Daca albinele ar disparea ecosistemul terestru ar avea de suferit iremediabil, omul fiind chiar in pericol.
In ultima vreme cercetatorii isi indreapta din ce in ce mai mult atentia asupra albinelor, in principal datorita disparitiei acestora de pe teritoriul SUA. Se pare ca aceasta disparitie in masa a albinelor se datoreaza tot omului si produselor chimice folosite de acesta in cultura plantelor industriale.
In ultima vreme si in Europa industria moderna a inceput sa afecteze efectivele de albine, ceea ce a dus la reactii destul de justificate din partea apicultorilor. Chiar in ultima saptamana, prin votul tarilor U.E. s-a reusit interzicerea unor substante chimice, tocmai pentru ca puneau in pericol sanatatea albinelor. Din pacate Romania a votat impotriva restrictionarii acestor substante, ceea ce demonstreaza inca o data ca diversele interese economice (ale diferitelor corporatii) primeaza in cadrul structurilor statului roman.
Totusi este bine ca Europa incepe sa se trezeasca si acorda albinei si apiculturii importanta pe care o merita. Probabil, in timp, si statul roman va invata sa aprecieze beneficiile aduse de catre albine in mentinerea ecosistemelor terestre si in hranirea populatiei tarii.
Pe langa imensele beneficii privind polenizarea plantelor, beneficii care la noi inca nu sunt cuantificate si renumerate, albina ne mai ofera si numeroase produse apicole, cu importanta deosebita in mentinerea unei stari de sanatate corespunzatoare a corpului uman.
Pornind de la mierea de albine despre care se vorbeste atat de mult, si continuand cu propolisul, laptisorul de matca, polenul si veninul de albine (ultimele studiate atat de intens in ultima vreme), apicultura ne ofera valori nutritive si curative care folosite corespunzator pot ameliora starea de sanatate a oamenilor.
Numai in ultima vreme putem spune ca s-au descoperit numeroase indicii privind valorile curative ale diverselor produse apicole, valori curative pe care omenirea le asteapta de foarte mult timp (ex. veninul de albine ar putea trata HIV deoarece are capacitatea de a distrugere acest virus, polenul poate trata diverse alergii, propolisul este un antibiotic natural complex, etc.).
In acelasi timp, fiind doar de putina vreme studiate, valorile curative ale produselor apicole nu sunt descoperite in totalitate, cercetarile ulterioare putand oferi inca destul de multe surprize.
Datorita tuturor acestor beneficii aduse societatii putem spune ca apicultura este si va fi o meserie utila, o meserie de care societatea si omul au nevoie si probabil vor incerca sa o pretuiasca din ce in ce mai mult.
Daca omul nu va invata sa pretuiasca si sa respecte albina, insasi existenta sa va fi pusa sub semnul intrebarii.

Toamna anului 2012 (in special lunile septembrie si octombrie) a insemnat un aport scazut de nectar si polen pentru familiile de albine.

In acest context, in conditiile in care si marile stupine au revenit pe vetrele de iernare, furtisagul s-a declansat foarte des.

Cine nu a avut grija de stupina a avut si foarte mult de pierdut.

Astfel, orice miscare gresita (ex. administrarea de hrana la ore nepotrivite si in cantitati mult prea mari, deschiderea stupilor la ore nepotrivite si mult timp, lasarea de miere sau faguri in stupina, etc), poate declansa dezastrul in orice stupina.

O data declansat, furtisagul se manifesta din ce in ce mai accentuat, iar neimplicarea apicultorului la timp poate duce chiar la pierderea intregii stupine.

Furtisagul se poate manifesta violent (cand vedem albine moarte in fata stupului si albinele din stup se lupta cu albinele hoate) sau lent (cand albinele hoate intra in stup fara ca albinele stupului sa se lupte cu ele). Am surprins si eu o tentativa de furtisag lent la urmatorul link.
furtisag la albine
Prima parte din film este destul de rau filmata din vina exclusiva a operatorului , insa in continuare se observa albinele hoate cum sunt luate la puricat de catre albinele stupului, asta dupa ce am redus urdinisul.

In functie de momentul in care este observat si tipul de furtisag apicultorul poate lua unele masuri:

•  reducerea urdinisului (pana la o singura intrare de albina) pentru ca albinele din stup sa se poata apara.
• stropirea cu apa a intrarii (in dreptul urdinisului). In acest fel albinele hoate nu se mai apropie de stup.
• instalarea de sicane (ex oglinzi la urdinis). Albinele din stup vor intra pe langa oglinda iar hoatele nu vor stii pe unde sa intre
• infundarea urdinisului cu fan uscat (albinele din stup isi vor face un mic locas prin care vor iesii si vor intra in stup)
• in cazuri mai grave singura solutie pentru a pastra familiile de albine este mutarea temporara a acestora pe alta vatra.

Trebuie sa precizam ca o familie atacata cu greu va rezista furtisagului, iar in cazul in care albinele hoate vor omora si matca, acea familie nu se va mai apara si va fi dezorganizata.

Seceta si dezvoltarea familiilor de albine sunt intr-o stransa corelatie.
In Bucovina si in majoritatea zonelor tarii, lunile iunie si iulie 2012 au fost extrem de secetoase.
In aceste conditii, in lipsa de cules, dupa ce in luna iunie familiile de albine au manifestat o inclinare sporita spre roit, acum, in iulie, familiile de albine inregistreaza o stagnare in dezvoltare.
Aceasta incetare a dezvoltarii familiilor de albine (in special a celor cu matci din anii anteriori) a fost precedata de izgonirea trantorilor din stupi, izgonire care nu are legatura cu venirea iernii, ci cu lipsa de hrana cu care familiile de albine se confrunta.
In acest sens consideram oportun ca in aceasta perioada, pentru a preintampina o dezvoltare inadecvata a familiilor de albine, sa se execute hraniri de stimulare.
Hranirile se pot efectua cu sirop simplu de zahar in proportie de 1:1, sau cu sirop imbunatatit cu ceaiuri de plante (musetel, pojarnita, cimbrisor, menta, etc) sau protofil. Adaugarea acestor suplimente in siropul de zahar va stimula matca care isi va relua ponta la un nivel corespunzator.
Aceste hraniri vor ajuta familia de albine sa isi mentina o populatie crescuta si sa se pregateasca corespunzator pentru iarna.
Hranirile se vor efectua doar dupa ora 21, cand majoritatea albinelor sunt in stup, deoarece riscul de a produce furtisag este foarte crescut.
In anul 2012, apicultorii ce nu au plecat in pastoral au avut productii foarte scazute de miere, productia practic acoperind doar costurile facute cu intretinerea familiilor respective.

Anul 2012 este un an apicol destul de precar.
Daca toamna anului 2011 a fost marcata de seceta, primavara anului 2012 s-a caracterizat printr-un exces de umiditate ridicat, colaborat cu o perioada extinsa de temperaturi scazute.
Acest complex de factori a avut efecte nefaste asupra sectorului apicol dupa cum urmeaza:
– familiile de albine au iesit destul de slabite din iarna, iar dezvoltarea acestora a fost mult incetinita din cauza temperaturilor scazute din lunile martie, aprilie si chiar mai;
– culturile de rapita au fost compromise inca din toamna fapt ce a compromis si primul cules important al anului 2012;
– natura a avut o evolutie exploziva in timp foarte scurt ceea ce a scurtat foarte mult perioada de cules activa;
– salcamul, arbore ce ofera principalul cules pentru albine, a inflorit destul de repede si a durat o perioada foarte scurta, ceea ce a dus la productii foarte scazute de miere de salcam (acest fapt s-a suprapus si peste familiile destul de slab dezvoltate din timpul salcamului).
– faneata a inflorit destul de abundent, insa ploile au scuturat floarea si au impiedicat colectarea nectarului
– teiul se pare ca a inflorit destul de abundent si s-a suprapus peste o perioada favorabila, ceea ce va determina o productie de miere de tei corespunzatoare.
– mai urmeaza doar floarea soarelui ce ar putea sa mai echilibreze acest an apicol slab.
Ca o concluzie, anul 2012 este unul destul de slab iar in consecinta mierea de albine nefalsificata va fi destul de greu de gasit.
Cumparatorii trebuie sa isi aleaga cu grija furnizorii de miere de albine, daca nu vor ca in loc de miere naturala de albine sa consume zahar transformat.
Este totusi bine ca productia slaba de miere din acest an vine dupa o productie record in anul 2011, asa ca cine a facut unele rezerve de miere va avea de castigat.